Selectează versiunea
Plangerile lui Ieremia
1 2 3 4 5
1 | Suferinţe şi mângâieri. Eu sunt omul care a văzut suferinţa sub nuiaua urgiei Lui. |
2 | El m-a dus, m-a mânat în întuneric, şi nu în lumină. |
3 | Numai împotriva mea Îşi întinde şi Îşi întoarce mâna, toată ziua. |
4 | Mi-a prăpădit carnea şi pielea şi mi-a zdrobit oasele. |
5 | A făcut zid împrejurul meu şi m-a înconjurat cu otravă şi durere. |
6 | Mă aşază în întuneric ca pe cei morţi pentru totdeauna. |
7 | M-a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m-a pus în lanţuri grele. |
8 | Să tot strig şi să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primeşte rugăciunea. |
9 | Mi-a astupat calea cu pietre cioplite şi mi-a strâmbat cărările. |
10 | Mă pândeşte ca un urs şi ca un leu într-un loc ascuns. |
11 | Mi-a abătut căile, şi apoi S-a aruncat pe mine şi m-a pustiit. Osea 6.1 ; |
12 | Şi-a încordat arcul şi m-a pus ţintă săgeţii Lui. |
13 | În rărunchi mi-a înfipt săgeţile din tolba Lui. Iov 6.4 ; |
14 | Am ajuns de râsul poporului meu şi toată ziua sunt pus în cântece de batjocură de ei. |
15 | M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin. Ier 9.15 ; |
16 | Mi-a sfărâmat dinţii cu pietre, m-a acoperit cu cenuşă. |
17 | Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea. |
18 | Şi am zis: „S-a dus puterea mea de viaţă şi nu mai am nicio nădejde în Domnul.” – Ps 31.22 ; |
19 | Gândeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă! Ier 9.15 ; |
20 | Când îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine. |
21 | Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: |
22 | bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, Mal 3.6 ; |
23 | ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! – Isa 33.2 ; |
24 | „Domnul este partea mea de moştenire”, zice sufletul meu; de aceea nădăjduiesc în El. |
25 | Domnul este bun cu cine nădăjduieşte în El, cu sufletul care-L caută. |
26 | Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului. Ps 37.7 ; |
27 | Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. |
28 | Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz; |
29 | să-şi umple gura cu ţărână şi să nu-şi piardă nădejdea; Iov 42.6 ; |
30 | să dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de ocări. |
31 | Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna. Ps 94.14 ; |
32 | Ci, când mâhneşte pe cineva, Se îndură iarăşi de el, după îndurarea Lui cea mare: |
33 | căci El nu necăjeşte cu plăcere, nici nu mâhneşte bucuros pe copiii oamenilor. Ezec 33.11 ; Evr 12.13 ; |
34 | Când se calcă în picioare toţi prinşii de război ai unei ţări, |
35 | când se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Preaînalt, |
36 | când este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul? Hab 1.13 ; |
37 | Cine a spus, şi s-a întâmplat ceva fără porunca Domnului? Ps 33.9 ; |
38 | Nu iese din gura Celui Preaînalt răul şi binele? |
39 | De ce să se plângă omul cât trăieşte? Fiecare să se plângă mai bine de păcatele lui! |
40 | Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm şi să ne întoarcem la Domnul. |
41 | Să ne înălţăm inimile cu mâinile spre Dumnezeu din cer, zicând: Ps 86.4 ; |
42 | „Am păcătuit, am fost îndărătnici, şi nu ne-ai iertat! Dan 9.5 ; |
43 | În mânia Ta, Te-ai ascuns şi ne-ai urmărit, ai ucis fără milă. Pl ; |
44 | Te-ai învăluit într-un nor, ca să nu străbată la Tine rugăciunea noastră. Pl ; |
45 | Ne-ai făcut de batjocură şi de ocară printre popoare. |
46 | Toţi vrăjmaşii noştri deschid gura împotriva noastră. Pl ; |
47 | De groază şi de groapă am avut parte, de prăpăd şi pustiire.” |
48 | Şuvoaie de apă îmi curg din ochi din pricina prăpădului fiicei poporului meu. |
49 | Mi se topeşte ochiul în lacrimi, necurmat şi fără răgaz, |
50 | până ce Domnul va privi din cer şi va vedea. |
51 | Mă doare ochiul de plâns pentru toate fiicele cetăţii mele. |
52 | Cei ce mă urăsc fără temei m-au gonit ca pe o pasăre. |
53 | Voiau să-mi nimicească viaţa într-o groapă şi au aruncat cu pietre în mine. |
54 | Mi-au năvălit apele peste cap, şi ziceam: „Sunt pierdut!” |
55 | Dar am chemat Numele Tău, Doamne, din fundul gropii. |
56 | Tu mi-ai auzit glasul: „Nu-Ţi astupa urechea la suspinele şi strigătele mele.” |
57 | În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat şi ai zis: „Nu te teme!” Iac 4.8 ; |
58 | Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa! |
59 | Doamne, ai văzut apăsarea mea: fă-mi dreptate. |
60 | Ai văzut toate răzbunările lor, toate uneltirile lor împotriva mea. |
61 | Doamne, le-ai auzit ocările, toate uneltirile împotriva mea, |
62 | cuvântările potrivnicilor mei şi planurile pe care le urzeau în fiecare zi împotriva mea. |
63 | Uită-Te când stau ei jos sau când se scoală. Eu sunt cântecul lor de batjocură. |
64 | Răsplăteşte-le, Doamne, după faptele mâinilor lor! |
65 | Împietreşte-le inima şi aruncă blestemul Tău împotriva lor! |
66 | Urmăreşte-i în mânia Ta şi şterge-i de sub ceruri, Doamne!” |