Selectează versiunea
Marcu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
1 |
Omul cu mâna uscată. Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată. |
2 | Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui. |
3 | Şi Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te şi stai la mijloc!” |
4 | Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau. |
5 | Atunci, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă. |
6 | Fariseii au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodienii cum să-L piardă. |
7 |
Isus vindecă pe bolnavi. Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; şi o mare mulţime de oameni din Iudeea, Luc 6.17 ; |
8 | din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El. |
9 | Isus a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. |
10 | Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. |
11 | Duhurile necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.” |
12 | Dar El le poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut. Mat 12.16 ; Mar 1.25-34 ; |
13 |
Alegerea celor doisprezece apostoli. În urmă, Isus S-a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El. |
14 | A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască. |
15 | Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii. |
16 | Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a pus numele Petru; |
17 | Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care tălmăcit înseamnă: „Fiii tunetului”; |
18 | Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon, canaanitul, |
19 | şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut. |
20 |
Păcatul împotriva Duhului Sfânt. Au venit în casă şi s-a adunat din nou norodul, aşa că nu puteau nici măcar să prânzească. Mar 6.31 ; |
21 | Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. Căci ziceau: „Şi-a ieşit din minţi.” Ioan 7.5 ; Ioan 10.20 ; |
22 | Şi cărturarii care se coborâseră din Ierusalim ziceau: „Este stăpânit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.” |
23 | Isus i-a chemat la El şi le-a zis, în pilde: „Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? |
24 | Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei înseşi, împărăţia aceea nu poate dăinui. |
25 | Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei înseşi, casa aceea nu poate dăinui. |
26 | Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuşi este dezbinat şi nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el. |
27 | Nimeni nu poate să intre în casa unui om tare şi să-i jefuiască gospodăria decât dacă a legat mai întâi pe omul acela tare; numai atunci îi va jefui casa. |
28 | Adevărat vă spun că toate păcatele şi toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta; |
29 | dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat veşnic.” |
30 | Aceasta pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat.” |
31 |
Mama şi fraţii lui Isus. Atunci au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme. |
32 | Mulţimea şedea în jurul Lui, când I-au spus: „Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută.” |
33 | El a răspuns: „Cine este mama Mea şi fraţii Mei?” |
34 | Apoi, aruncându-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: „Iată”, a zis El, „mama Mea şi fraţii Mei! |
35 | Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.” |