Selectează versiunea
Luca
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1 | Naşterea lui Isus Hristos. În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea. |
2 | Înscrierea aceasta s-a făcut întâia dată pe când era dregător în Siria Quirinius. |
3 | Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui. |
4 | Iosif s-a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudeea, în cetatea lui David, numită Betleem – pentru că era din casa şi din seminţia lui David – |
5 | să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată. |
6 | Pe când erau ei acolo, s-a împlinit vremea când trebuia să nască Maria. |
7 | Şi a născut pe Fiul ei cel întâi născut, L-a înfăşat în scutece şi L-a culcat într-o iesle, pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei. Mat 1.25 ; |
8 | Păstorii din Betleem. În ţinutul acela erau nişte păstori care stăteau afară în câmp şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor. |
9 | Şi iată că un înger al Domnului s-a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s-au înfricoşat foarte tare. |
10 | Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: |
11 | astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. |
12 | Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” |
13 | Şi deodată, împreună cu îngerul, s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: |
14 | „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.” Luca 19.38 ; Efes 1.6 ; Efes 3.10-21 ; Apoc 5.13 ; Isa 57.19 ; Luca 1.79 ; Rom 5.1 ; Efes 2.17 ; Col 1.20 ; Ioan 3.16 ; Efes 2.4-7 ; 1Ioan 4.9-10 ; |
15 | După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem şi să vedem ce ni s-a spus şi ce ne-a făcut cunoscut Domnul.” |
16 | S-au dus în grabă şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi Pruncul culcat în iesle. |
17 | După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. |
18 | Toţi cei ce i-au auzit s-au mirat de cele ce le spuneau păstorii. |
19 | Maria păstra toate cuvintele acelea şi se gândea la ele în inima ei. |
20 | Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese. |
21 |
Isus adus în Templu. Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele Isus, nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece. |
22 | Şi, când s-au împlinit zilele pentru curăţarea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului – |
23 | după cum este scris în Legea Domnului: „Orice întâi născut de parte bărbătească va fi închinat Domnului” – |
24 | şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului. |
25 |
Cântarea lui Simeon. Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el. |
26 | Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului. |
27 | El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea, Mat 4.1 ; |
28 | Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: |
29 | „Acum, sloboade în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Gen 46.30 ; Filip 1.23 ; |
30 | Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, |
31 | pe care ai pregătit-o să fie înaintea tuturor popoarelor, |
32 | lumina care să lumineze Neamurile şi slava poporului Tău, Israel.” |
33 | Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El. |
34 | Simeon i-a binecuvântat şi a zis Mariei, mama Lui: „Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel şi să fie un semn care va stârni împotrivire. Isa 8.14 ; Osea 14.9 ; Mat 21.44 ; Rom 9.32-33 ; 1Cor 1.23-24 ; 2Cor 2.16 ; 1Pet 2.7-8 ; Fapt 28.22 ; |
35 | Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi.” Ps 42.10 ; Ioan 19.25 ; |
36 | Mai era acolo şi o prorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei. |
37 | Rămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru de ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni. |
38 | A venit şi ea în acelaşi ceas şi a început să laude pe Dumnezeu şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mântuirea Ierusalimului. |
39 | Întoarcerea la Nazaret. După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. |
40 | Iar Pruncul creştea şi Se întărea; era plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El. |
41 |
Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani. Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paştilui. |
42 | Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului. |
43 | Apoi, după ce au trecut zilele praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta. |
44 | Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie şi au mers cale de o zi şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor. |
45 | Dar nu L-au găsit şi s-au întors la Ierusalim să-L caute. |
46 | După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. |
47 | Toţi care-L auzeau, rămâneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui. |
48 | Când L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I-a zis: „Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.” |
49 | El le-a zis: „De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în Casa Tatălui Meu?” |
50 | Dar ei n-au înţeles spusele Lui. Luca 9.45 ; Luca 18.34 ; |
51 | Apoi S-a coborât împreună cu ei, a venit la Nazaret şi le era supus. Mama Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei. |
52 | Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor. |