Selectează versiunea
Faptele Apostolilor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
| 1 |
Pavel în Macedonia. Când a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici şi, după ce le-a dat sfaturi, şi-a luat ziua bună de la ei şi a plecat în Macedonia. |
| 2 | A străbătut ţinutul acesta şi a dat ucenicilor o mulţime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia, |
| 3 | unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar iudeii i-au întins curse. Atunci s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia. |
| 4 | Avea ca tovarăşi până în Asia pe: Sopater din Bereea, fiul lui Pir, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum şi Tihic şi Trofim, care erau din Asia. Fapt 19.29 ; Fapt 27.2 ; Col 4.10 ; Fapt 19.29 ; Fapt 16.1 ; Efes 6.21 ; Col 4.7 ; 2Tim 4.12 ; Tit 3.12 ; Fapt 21.29 ; 2Tim 4.20 ; |
| 5 | Aceştia au luat-o înainte şi ne-au aşteptat la Troa. |
| 6 | Iar noi, după zilele praznicului Azimelor, am plecat cu corabia din Filipi şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat şapte zile. |
| 7 |
Învierea lui Eutih. În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor şi şi-a lungit vorbirea până la miezul nopţii. |
| 8 | În odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini. |
| 9 | Şi un tânăr, numit Eutih, care şedea pe fereastră, a adormit de-a binelea în timpul lungii vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut jos din catul al treilea şi a fost ridicat mort. |
| 10 | Dar Pavel s-a coborât, s-a repezit spre el, l-a luat în braţe şi a zis: „Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.” |
| 11 | După ce s-a suit iarăşi, a frânt pâinea, a cinat şi a mai vorbit multă vreme până la ziuă. Apoi a plecat. |
| 12 | Flăcăul a fost adus viu, şi lucrul acesta a fost pricina unei mari mângâieri. |
| 13 | Pavel la Milet. Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie şi am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întâlnim din nou; pentru că el trebuia să facă drumul pe jos. |
| 14 | Când s-a întâlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie şi ne-am dus la Mitilene. |
| 15 | De aici am mers pe mare, şi a doua zi am ajuns în faţa insulei Chios. În ziua următoare, de-abia am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion, şi a doua zi am venit la Milet. |
| 16 | Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă-i va fi cu putinţă, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii. |
| 17 | Cuvântarea de rămas bun. Însă din Milet, Pavel a trimis la Efes şi a chemat pe prezbiterii bisericii. |
| 18 | Când au venit la el, le-a zis: „Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei. |
| 19 | Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi şi în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor. |
| 20 | Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case |
| 21 | şi să vestesc iudeilor şi grecilor pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos. |
| 22 | Şi acum, iată că, împins de Duhul, mă duc la Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo. |
| 23 | Numai Duhul Sfânt mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri. Fapt 21.4-11 ; 1Tes 3.3 ; |
| 24 | Dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu. |
| 25 | Şi acum, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu. Fapt 20.38 ; Rom 15.23 ; |
| 26 | De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor. |
| 27 | Căci nu m-am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. |
| 28 | Luaţi seama, dar, la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său. 1Tim 4.16 ; 1Pet 5.2 ; 1Cor 12.28 ; Efes 1.7-14 ; Col 1.14 ; Evr 9.12 ; 1Pet 1.19 ; Apoc 5.9 ; Evr 9.14 ; |
| 29 | Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma; |
| 30 | şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 1Tim 1.20 ; 1Ioan 2.19 ; |
| 31 | De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. |
| 32 | Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi. |
| 33 | N-am râvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. |
| 34 | Singuri ştiţi că mâinile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine. |
| 35 | În toate privinţele v-am dat o pildă şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: „Este mai ferice să dai decât să primeşti.” |
| 36 | După ce a vorbit astfel, a îngenuncheat şi s-a rugat împreună cu ei toţi. |
| 37 | Şi au izbucnit cu toţii în lacrimi, au căzut pe grumazul lui Pavel şi l-au sărutat. |
| 38 | Căci erau întristaţi mai ales de vorba pe care le-o spusese el, că nu-i vor mai vedea faţa. Şi l-au petrecut până la corabie. |